Stomatologia modernă ne permite acum să lucrăm cu materiale durabile, care imită perfect dantura naturală. Cel mai durabil dintre materialele folosite în protetica modernă este zirconiul, un compus biocompatibil extrem de durabil, dar și estetic. Poți opta atât pentru coroane integrale din zirconiu, integrale din ceramică presată Emax, ceramică pe suport de zirconiu, ceramică pe suport metalic, compozit sau acrilat pe suport metalic, iar din punct de vedere al modalității de “prindere” în cavitatea bucală, restaurările protetice se împart în trei mari categorii:
Sunt cele mai frecvente tipuri de lucrări protetice, folosite adesea pentru a îmbrăca un dinte afectat (sau mai mulți) și pentru a-i da rezistență. Restaurarile protetice fixe sunt cele care se cimentează sau înșurubează (în cazul celor pe implanturi) de către medic în cavitatea bucală.
Aceste lucrări sunt fixe, iar pacientul nu este nevoit să le îndepărteze pentru a le igieniza. Se pot realiza pe suport dentar, folosind ca “stâlpi” dinți preparați (șlefuiți), sau pe suport implantar, caz în care stâlpii sunt reprezentați de bonturile montate pe implanturile dentare. În cazul celor cu sprijin implantar, acestea se pot fixa prin cimentare sau prin înșurubare. Cele cu suport dentar se fixează prin cimentare.
Restaurările protetice mobile sunt cele pe care pacientul le poate îndepărta cu ușurință din cavitatea bucală pentru a le putea igieniza, cea mai cunoscută din aceasta categorie fiind proteza totală.
Acest tip de lucrare se stabilizează în cavitatea bucală prin succiune, sau așa-numitul efect de ventuză. La proteza totală apelăm în cazurile în care nu există deloc sau suficienți dinți demni pe una sau ambele arcade care să ne permită realizarea unei restaurări protetice fixe sau mobilizabile și, fie situația clinică nu permite, fie pacientul nu dorește inserția de implanturi dentare. Proteza totală reprezintă cea mai rapidă și ușoară soluție din punct de vedere financiar pentru astfel de cazuri, dar este și cea mai puțin eficientă pe termen mediu și lung.
Restaurările protetice mobilizabile pot fi considerate ca un “hibrid” între cele fixe și cele mobile.
Acestea se fixează în cavitatea bucală cu ajutorul unor sisteme speciale de retenție mecanică. Astfel, atât timp cât se află în cavitatea bucală, ele vor fi fixe. Pe de altă parte, cu ajutorul instrucțiunilor date în prealabil de către medic, pacientul va putea îndepărta lucrarea pentru a o igieniza. Dupa igienizare, tot pacientul fixează lucrarea la loc în cavitatea bucală.
Indiferent de tipul restaurării protetice, unul dintre cele mai importante aspecte este colaborarea dintre pacient, medic și tehnicianul dentar, astfel că soluția potrivită este luată mereu împreună, aducând în discuție toți factorii.
Reconstrucția coronară este necesară în cazul dinților fracturați din cauza unor traumatisme sau în cazul celor care au nevoie de tratament endodontic. Se poate discuta de distrucție coronară atunci când coroana dintelui prezintă mai puțin de 40% substanță dentară sănătoasă, după îndepărtarea țesutului afectat de carie.
De cele mai multe ori, după efectuarea tratamentului endodontic (tratament de canal), este recomandată armarea reconstrucției coronare cu unul sau doi pivoți din titan sau firbă de sticlă.
Un astfel de pivot se cimentează, o parte din treimea superioară a unui canal radicular, iar cealaltă parte în materialul cu care se realizează reconstrucția coronară. Astfel, rezistența dintelui reconstruit va fi crescută.
În imagini, vei observa mai multe tipuri de reconstrucție coronară, atât în urma unui traumatism (incisiv frontal), cât și în urma unor distrucții masive generate de carii.